Cum se impaca dreptul presei la informare si libera exprimare, cu dreptul persoanelor vizate la stergerea datelor?
Ideea articolului a pornit de la fenomenul cresterii simtitoare a solicitarilor de steregere a anumitor articole si/sau fotografii, solicitari care sunt transmise presei de catre persoanele despre care se face vorbire/ale caror fotografii sunt publicate.
Astfel, toate astfel de solicitari analizate de noi au fost invocate si dispozitiile Regulamentului nr. 679 din 2018 privitor la protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date (denumit in continuare Regulamentul sau GDPR ), anume dreptul de a fi uitat prevazut de art. 17.
A fost si va continua sa fie existe o discutie aprinsa intre dreptul jurnalistilor de a informa cititorii si dreptul persoanelor vizate de a le fi sterse datele cu caracter personal din anumite articole.
Din pacate, situatia nu este transata de normele GDPR. Este adevarat ca alineatul 1 al articolului mai sus amintit indica sase situatii clare in care poate fi exercitat dreptul la stergerea datelor. Cu toate acestea, nu trebuie sa uitam ca dreptul de a fi uitat nu este unul absolut si deci operatorul de date poate refuza (motivat) stergerea datelor. Mai mult, alineatul 3 al art. 17 prevede ca dreptul de a fi uitat nu poate prevala in fata dreptului la libera informare si la exprimare.
Prin urmare, este necesar sa se analizeze daca intr-o anumita situatie, dreptul la stergerea datelor cu caracter personal ce se doreste a fi exercitat de o persoana vizata este sau nu mai important in raport cu dreptului operatorului la libera exprimare si informare. Se va face astfel un test de proportionalitate pentru a se verifica daca balanta inclina in favoarea ziarului si deci exista un temei legal pentru continuarea prelucrarii datelor respective, sau dimpotriva daca balanta inclina in beneficiul solicitantului.
In acest context, jurisprudenta CJUE si cea a CEDO (speta reper fiind cauza C-131/12 Google Spain si Google) a reliefat mai multe criterii care trebuie analizate in atare situatii, precum:
Astfel, toate astfel de solicitari analizate de noi au fost invocate si dispozitiile Regulamentului nr. 679 din 2018 privitor la protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date (denumit in continuare Regulamentul sau GDPR ), anume dreptul de a fi uitat prevazut de art. 17.
A fost si va continua sa fie existe o discutie aprinsa intre dreptul jurnalistilor de a informa cititorii si dreptul persoanelor vizate de a le fi sterse datele cu caracter personal din anumite articole.
Din pacate, situatia nu este transata de normele GDPR. Este adevarat ca alineatul 1 al articolului mai sus amintit indica sase situatii clare in care poate fi exercitat dreptul la stergerea datelor. Cu toate acestea, nu trebuie sa uitam ca dreptul de a fi uitat nu este unul absolut si deci operatorul de date poate refuza (motivat) stergerea datelor. Mai mult, alineatul 3 al art. 17 prevede ca dreptul de a fi uitat nu poate prevala in fata dreptului la libera informare si la exprimare.
Prin urmare, este necesar sa se analizeze daca intr-o anumita situatie, dreptul la stergerea datelor cu caracter personal ce se doreste a fi exercitat de o persoana vizata este sau nu mai important in raport cu dreptului operatorului la libera exprimare si informare. Se va face astfel un test de proportionalitate pentru a se verifica daca balanta inclina in favoarea ziarului si deci exista un temei legal pentru continuarea prelucrarii datelor respective, sau dimpotriva daca balanta inclina in beneficiul solicitantului.
In acest context, jurisprudenta CJUE si cea a CEDO (speta reper fiind cauza C-131/12 Google Spain si Google) a reliefat mai multe criterii care trebuie analizate in atare situatii, precum:
- contributia adusa de acel articol/de acea fotografie interesului general de informare;
- consecintele articolului/fotografiei pentru persoana vizata, starea persoanei vizate (varsta, gradul de discernamant avut) fiind de asemenea aspecte ce trebuiesc avute in vedere;
- notorietatea persoanei in cauza;
- revelanta respectivelor date la momentul la care se solicita stergerea lor;
- perioada de timp care a trecut de la publicarea articolului/fotografiei;
- necesitatea continuarii prelucarii datelor pentru indeplinirea scopului avut in vedere la momentul prelucrarii initiale (cel al publicarii articolului/fotografiei);
- modul in care au fost obtinute acele date;
- sensibilitatea datelor prelucrate etc.
In concluzie, pentru a stabili raspunsul operatorului la cererea de stergere a datelor venita din partea unei persoane vizate, se va verifica daca dreptul de a fi uitat recunoscut in beneficiul persoanelor ce formeaza subiecte ale articolelor de presa, prevaleaza sau nu in fata dreptului presei la libera exprimare si informare. Aceasta verificare trebuie facuta tinand cont de specificitatea fiecarei situatii, raportat la criteriile amintite mai sus cu titlu exemplificativ.
Newsletter PortalProtectiaDatelor.ro
Ramai la curent cu toate solutiile propuse de specialisti.
Aboneaza-te ACUM la Newsletterul PortalProtectiaDatelor.ro si primesti cadou Raportul special "Munca la domiciliu - Aspecte practice privind GDPR"!
Articole similare din categoria Drepturile persoanelor juridice
24Mai2019
Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal
de Colectivul de Specialisti Rentrop&Straton
24 Mai 2019